Capitolul 9-Back for you

Bella pov

“Nici mie nu imi este usor si te inteleg,regret sincer ca te-am facut sa suferi.Sper ca rana din sufletul tau sa se vindece,sa iti gasesti un baiat care sa te merite,sa te iubeasca asa cum trebuie si sa te aprecieze la adevarata ta valoare.Iţi scriu o ultimă scrisoare,Caci stiu că m-ai uitat!Sau daca nu…sper,pentru ca nu e bine Bella,nu sunt persoana care creai tu ca sunt,nu sunt cel mai potrivit pentru tine.Stiu ca doare,te rog doar sa treci peste si sa nu faci ceva necugetat.Ai grija de tine.

Cu drag,Edward”

Mi-am luat picioarele in brate si am plans pana am simtit ca nu mai am lacrimi,asta am crezut eu;apoi mi-am facut ghiozdanul,m-am uitat un pic peste lectii,mi-am luat Mp3-ul si am lasat muzica sa imi inunde gandurile.Majoritatea melodiilor erau triste,lente,asta pana am dat de melodia “kings of lion-sex on fire”.De unde Dumnezeu mai am si melodia asta?Totusi era foarte draguta,un pic cam…hhmm…ciudata,dar era ok.Nu m-am mai obosit sa ma duc sa o intreb pe Alice pentru ca stiam deja raspunsul”Bella,mmm scuze eu am pus melodia”si alte chestii si chiar nu aveam chef de umorul lui Alice.Cat mi-as dori ca nimic din toate astea sa nu se fi intamplat,sa fiu eu,plictisitoarea Bella.Ar fi fost mult mai bine,terminam facultatea,ma angajam undeva…si traiam singura si “fericita”pana la adanci batraneti.Oricum stiam ca asa ceva nu poate sa fie adevarat,adica un baiat atat de magnific,absoltul atragator sa se indragosteasca de mine.Hmmm prea ciudat.Eu in liceu nu am fost decat plictisitoarea Bella.”Tocilara”cam asa mi se spunea.Nu pot sa spun ca am avut o viata intocmai frumoasa si ‘roz ‘pentru ca as minti si nu imi sta in caracter,dar nu ma plang.Am avut si am niste parinti foarte protectori si iubitori,o prietena,foarte…hhhmm…care e cuvantul…PERFECTA.Alice este cea mai buna prietena a mea de cand aveam 7 ani si o iubesc mult;dar am fost intrerupta de un scartati care venea de la usa.M-am asezat normal in pat prefacandu-ma ca dorm.Dupa vreo 5 minute am auzit ausa inchizandu-se,dar nu m-am intors sa vad daca a plecat sau nu.

***

Auzieam un sunet enervant,era sunetul de la alarma mea.Am ridicat mana si am trantit-o de noptiera in speranta ca voi opri alarma,dar..Auci!!!La naiba,unde mi-am pus telefonul?Am deschis ochii,m-am ridicat din pat si am inceput sa ma invart prin camera.Sub pat-nimic,in geanta-nimic,pe birou-nimic,in sertar-Evrik.Am oprit alarma aia nenorocita si m-am dus in baie sa ma pregatesc pentru ziua care avea sa fie una plictisitoare.Am iesit cu prosopul pe mine,am deschis dulapul si am cautat prin haine sa vad cu ce sa ma imbrac astazi,dar dupa o privire printre haine tot nu stiam,asa ca m-am uitat pe geam si am vazut ca era frumos afara,o zi de aprilie insorita.Asa ca pana la urma m-am rezumat la o pereche de pantaloni negri skinny,un ticou mov cu dungi negre la care am asortat tenisii mei mov,mi-am luat hanoracu,mi-am prins parul intr-o coada de cal,am luat tot ce aveam nevoie si am iesit din camera.Alice era cu spatele la mine dar cu fata la aragaz,presupun ca gatea.

-Neata-am spus urmat de un cascat

–Neata,ce vrei sa mananci?Cereale,sau omleta?-intreba Alice inca cu spatele la mine.

-Omleta,te rog.,Cred ca ar cam fi cazul sa mai gatesc si eu ca pana acum numai tu ai gatit.

-E ok,a inceput sa imi placa.

-Ma bucur.

Cam asta a fost conversatia noastra,am mancat si am plecat la facultate.Alice parca masina intre un Ferrari California albastru si un Porsche Cayman rosu chiar foarte dragut.Bine nu pot sa spun ca Audi-ul R8 negru a lui Alice era urat,era chiar dragut un pic cam prea mare.Mie imi placeau masinile mici si rapide.

Am coborat din masina si m-am indreptat spre scarile facultatii,dar cand am trecut pe langa acel Ferrari am putut obsersa o blonda,imbracata cu o fusta sucrta de blugi,un tricou cu manica scurta roz cu un decolteu foarte vizibil-si ‘foarte’ fiind cuvantul de baza- pe deasupra avand o geaca scurta si o pereche de botine negre cu toc destul de mare,langa ea se afla un baiat inalt,bine facut,imbracat simplu cu o pereche de blugi mai largi si un tricou negru.Tipa ma privea de parca eram un extraterestru asa ca am ignorat-o si am mers pana am ajuns la scari,unde,bineinteles m-am impiedicat de vreo 2 ori pana in clasa.Mergeam cu capul in pamant,si in afarsot am ajuns la banca mea iar cand am ridicat privirea am ramas socata si la propriu si la figurat.Pur si simplu nu ma mai puteam misca,am inghetat in fata bancii.EL…EL era chiar in fata mea.NU,NU,NU!!!Asta e doar imaginatia mea.Doamne am innebunit,Pentru o clipa am crezut ca visez,asta pana cand a vobit:

–Cum?Aaaa….am fost plecat….Avea acceasi voce catifelata care imi dadea fiori.Mi-am asezat geanta pe banca in timp ce eu ma asezam pe scaun.Mi-am scos cartile si am asteptat sa vina profesorul.Simteam cum ma priveste dar nu m-am intors,desi imi doream atat de mult sa il ating.Nu stiam cum sa ma comport,ce sa fac.Ce sa ii spun.Am fost trezita din gandurile mele de nimeni alta decat Alice:

-Bella poti veni sa vorbim o clipa?!Desi suna mai mult a ordin decat a intrebare.De parca puteam sa refuz ceva ce imi spunea ea.M-am ridiat din banca,m-am intors incet pe calcaie si mi-am facut drum pana undeva in spatele clasei unde statea mai nou Alice.Parca statea in spatele meu,acum in spatele clasei?Ce naiba e cu ea?

-Da,ce e?-am spus inca in stare de soc.

-Esti bine?Esti cam palida?

-Da…nu am nimic…cred.De ce as avea ceva?Ar trebui sa am ceva?Ce motiv as avea sa am ceva?Stii ceva.Eu….ma duc in banca.Vorbim cand se termina ora-rostind ultimele cuvinte m-am indepartat incet,incet de banca lui Alice si ma apropiam de banca mea,adica a noastra.Ma rog suna cam ciudat ‘a noastra’.Cand am ajuns in dreptul bancii…am avut impresia ca vad 2 de Edward,desi nu ar fi chiar asa de rau,dar totusi imposibil.Nu mai exista o alta fumusete ca el.Cum spuneam am vazut 2 de Edward si parca ma invarteam.Doamne sunt nebuna?Ma invart de nebuna prin clasa?Auzeam din departeare cum ma striga cineva si nu era greu de ghicit si cine.Era exact persoana care vroiam sa o aud.Am simtit cum mi-se inmoaie picioarele si ultimul lucru care mi-l amintesc….de fapt nu imi mai amintec nimic.

***

Cineva ma tot palmuia si auzieam cum ma tot striga atat de insistent incat imi venea sa ii dau una.Mda era Alice cine alt cineva?Am deschis ochii incet si am clipit de vreo cateva ori la contactul cu lumina si prima persoana pe care am…Nu,iar delirez,nu are cum.M-am ridicat in sezut si m-am uitat mai bine si acceasi imagine aveam in fata ochilor,mi-am scuturat capul,dar nimic.Era tot acolo cu ochii lui verzi privindu-ma si examinandu-mi fiecare particica a fetei.Mi-am lasat capul in jos si am simtit cum sangele imi urca in obraji.

–Bella,esti bine?-a spus aproape soptit,atat de aproape acum de fata mea.

-Aaaa.D-da…sunt b-bine.Acum.Nu puteam sa formulez o propozitie corecta.Pur si simplu ma holbam la el.La ochii lui,la fata lui de inger,la buzele lui rosii umplute.Ahhh!Cat mi-au lipsit toate.Doare si doare foarte tare.In momentu in care i-am simtit respiratia pe fata mea m-am apropiat si mai mult.Ciudat era ca nu plecase era tot acolo buzele noastre atat de aproape….NU!Mai bine nu-mi-am spus in gand.Asa ca mi-am intors fata sa ma uit la Alice si am simtit nasul lui pe obrazul meu,apoi atat de repede eram deja in picioare.Noroc ca inca nu intrase profesorul in clasa.M-am asezat in banca ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.Ma uitam cu coada ochilor la el…De ce imi face asta?Daca se mai uita mult la mine o sa lesin pentru a 2 a oara azi.Fara sa imi dau seama profesorul era deja in clasa preda ceva.Gata,trebuie sa fiu atenta.De parca se poate asa ceva.Mai bine ma duc acasa,nu mai suport sa il vad langa mine si se comporta de parca nu as exista.Am auzit clopotelul anuntand sfarsitul orei.Mi-am bagat toate cartile in geanta si am iesit din clasa.

-Bella.Hei Bella!Asteapta-ma!M-am intors pentru a vedea a cui era vocea.Alice.Mda…la asta nu m-am gandit..ce ii spun.”Alice,stii eu ma duc acasa,nu am chef de scoala.”Nu era o scuza plauzibila.De fapt,mai bine raman.Am lipsit de prea multe ori si oricum nu mai sunt multe zile si se apropie si examenele.Asa ca m-am intros cu un zambet fals pe buze sa vad ce vroia Alice.

-Da!De ce sa te astept.Nu plec nicaieri.

–Aaaa,pai atunci unde te duci asa cu geanta dupa tine si cu toate caietele in ea?Nu imi spune,lasa-ma sa ghicesc.La baie.

-Aaa.Da,exact,la baie.Salvarea mea,desi dupa privirea ei nu pot spune ca o sa scap cu bine.

–Vrei te rog sa nu ma mai minti?Serios Bella,la ce sunt bune prietenele?Stii ca tin mult la tine si nu suport sa te vad asa.Ma doare aproape la fel de mult cat te doare pe tine.

-Stiu si de aia nu iti spun,nu vreau sa te ingrijorezi si sa suferi.Iarta-ma.-Am spus imbratisand-o cat de tare am putut.Ma ierti?

-Normal ca te iert.Nu fi prostuta.Acum hai inapoi in clasa,daca vrei facem schimb de locuri.

-Nu,e ok,ma descurc. Cred-ultimul cuvant l-am spus mai incet.Acum serios cum ar trebui sa ma port?Eu nu am mai avut nici o relatie serioasa pana acum.Cu Edward a fost altfel si acum nici nu stiu cum sa ma port.Ce sa fac?Ce sa ii zic?Sau mai bine zis daca sa ii spun ceva!

Am inaintat incet,foarte incet pana la banca mea.Mergeam ca un melc,poate chiar mai inccet daca se poate.Incercam sa prelungesc momentul in care il voi avea in fata mea si sigur ma voi holba la el ca o idioata.Eram la doar cativa pasi de scaunul meu.Am tras aer adanc in piept si am simtit parfumul lui care il iubeam atat de mult.Atat de dulce si atat de atragator.Am scuturat capul de cateva ori ca sa alung ideile ce imi treceu atunci prin minte.Mi-am scos caietele,le-am asezat ordonat pe banca si m-am lasat pe spatarul scaunului cu ochii inchisi incercand sa ignor mirosul acela care imi dadea fiori.

Edward pov

Era acolo,in fata mea statea cu ochii inchisi,sprijinita de spatarul scaunului,fara sa spuna nimic.Edward esti un prost!Ce ar putea sa spuna.Probabil crede ca nu o plac,ca nu mi-a placut niciodata.Pana la urma eu am parasit-o si acum tot eu ar trebui sa spun ceva,dar mai bine nu.Nu i-ar face decat mai mult rau,ar suferi mult mai mult.Dar daca Carlisle ar transforma-o si pe ea?Am trai fericti pana la adanci batraneti,am fi o familie fericita……Dar inainte sa imi termin gandul,doamna Natalie Faber a intrat in clasa:

-Buna ziua copii.Sper ca sunteti pregatiti pentru ca m-am gandit sa va dau un test surpriza.In momentul in care doamna Faber a terminat propozitia,Bella s-a ridicat brusc in sezut cu ochii cat cepele.Se pare ca nu sunt singurul elev nepregatit.As putea sa o ajut.Pana la urma e buna la ceva si abilitatea mea.Da,asa am sa fac,macar cu ceva sa ma rasplatesc fata de ea.Oricum nu am fost niciodata bun,nici daca as fi invatat nu cred ca m-as fi descurcat,trigonometria nu e punctul meu forte.

M-am uitat peste toate exercitiile de pe foaie sa vad daca stiu sa fac macar unul,dar slabe sanse.Am cautat prin gandurile celor din clasa,pana cand am ajuns la Angela care stia toate raspunsurile.Am notat frumos pe foaie toate rezolvarile,mai aveam jumatate de ora,m-am uitat cu coada ochiului la foaia Bellei si am vazut ca facuse 3 exercitii din 10,asa ca am luat ciorna mea si am scris toate rasunsurile e ea,m-am asigurat ca doamna Faber e undeva prin spatele clasei si am intins hartia in directia Bellei.Am astetat 10 secunde ,dar ea nu facuse nici o miscare.In tot acest timp am incercat sa nu i-au nici o gura de aer,deci era atat de tentan mirosul,prea tentant.Slava cerului ca nu s-a lovit cand a cazut.

-Pssss,hey Bella-nici o miscare.Credea cumva ca vorbesc singur?Am mai incercat o data de data asta cam prea tare.Psssss!!!

–Domnule Cullen ce faci acolo?-am auzit vocea profesoarei de undeva din spate.

-Aaaa,ii ceream colegei mele o radiera.Dupa ce am terminat propozitia am luat o gura mare de aer cu capul in directia opusa Bellei.In momentul acela Bella s-a uitat la mine,iar eu i-am facut semn spre foaie.A luat foaia fara sa se mai gandeasca si a scris toate raspunsurile.Restul orelor a trecut repede.Cand clopotelul a anuntat sfarsitul orelor,mi-am bagat toate caietele in ghiozdan si am iesit din clasa,dar inainte de a ajunge la masina am auzit-o pe Bella cum ma striga:

-Edward!Edward,stai.Te rog!

-Da-am spus pe tonul cel mai rece pe care l-am putut scoate cu putinul aer pe care il mai aveam in plamani.Cand a ajuns deja prea aproape de mine,m-am dat un pas inapoi.

-Ummm….vroiam sa iti multumesc pentru raspunsuri….

-Cu placere!-a fost tot ce am putut spune si am intrat in masina.